Reducerea riscului seismic: neglijenta, nepasare sau nepricepere?

Miercuri, Octombrie 9, 2013 7:28

Cu ocazia unui cutremur cu intensitate mai mare sau cu ocazia unor dezastre petrecute in alte tari, autoritatile isi aduc aminte de ,,Consolidarea clãdirilor încadrate în clasa I de risc seismic si care prezintã pericol public”.
Se fac intalniri bine mediatizate, se dau declaratii incurajatoare dar toate acestea nu pot ascunde un fapt simplu: din 400 de cladiri, in Bucuresti, s-au consolidat mai putin de 40 in 19 ani (din 1994 de cand a fost adoptata OG 20/1994) … si alte cateva sunt in lucru!
Degeaba a alocat fondurile (asa reduse cum sunt!!!) Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice! Degeaba s-a imbunatatit cadrul legislativ! Cum pot fi catalogate autoritatile locale care nu au consumat fondurile alocate? Cine va raspunde in cazul unui dezastru?
Propuneri

  • Consideram potrivite masurile de inasprire a legislatiei prin sanctionarea proprietarilor care impiedica desfasurarea programului dar sanctiunile ar  trebui sa fie aplicate si autoritatilor locale cand:
    1. Nu se pun la dispozitie locuinte pe perioada consolidarii.
    2. Nu se respecta termenele in executarea lucrarilor de consolidare.
    3. Nu se raporteaza transparent motivele intarzierilor.
  • Pentru intarzierea / blocarea consolidarii sa se aplice sanctiuni drastice primariilor / executantilor/ Asociatiilor de Proprietari si proprietarilor individuali.
  • Pentru proprietarii care solicita, trebuie sa se puna la dispozitie spatii de locuit pe perioada consolidarii. Nu se pot face eficient consolidarile cu proprietarii in case.
  • Acolo unde cheltuielile sunt echivalente cu cele ale unei constructii noi trebuie sa se ia in calcul posibilitatea demolarii si reconstructiei.
  • O atentie deosebita trebuie acordata proprietarilor foarte in varsta, motivarea acestora pentru a intra in programul de consolidare fiind foarte dificila.
  • Ca modificare legislativa propunem: structura de rezistenta si instalatiile (integral) sa fie suportate de la bugetul de stat, iar finisajele sa fie platite de catre asociatiile de proprietari.
  • Multe asociatii vor avea probleme deosebite atat in inscrierea in programul de reabilitare cat si in cel de consolidare deoarece nu exista cartile tehnice ale cladirilor.
  • Asociatiile ar trebui sa fie implicate mai mult in toate etapele executiei.
  • Ar trebui facute analize detaliate cu privire la urmatoarele probleme semnalate de catre reprezentantii Asociatiilor de Proprietari:
    1. Au fost sanctionati aceia care au returnat banii si nu i-au folosit?
    2. De ce au existat nenumarate intarzieri in executie?
    3. Unde se contabilizeaza obiectiunile asociatiilor pe parcursul executiei?
    4. Ce fac proprietarii din apartamentele aflate in consolidare pe perioada de iarna fara instalatiile de incalzire si cu peretii desfacuti?

Asteptam ca autoritatilor locale sa manifeste macar 10% din entuziasmul aratat la „borduriada” si in domeniul consolidarii clãdirilor încadrate în clasa I de risc seismic si care prezintã pericol public.

Citiri : 1,741 |