{"id":2398,"date":"2016-02-06T11:22:16","date_gmt":"2016-02-06T09:22:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.habitaturban.ro\/?p=2398"},"modified":"2016-02-06T11:22:16","modified_gmt":"2016-02-06T09:22:16","slug":"comunicat-participare-dezbatere-min-en-sen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/?p=2398","title":{"rendered":"Comunicat participare dezbatere Min. En. SEN"},"content":{"rendered":"<p>In data de 27 ianuarie, la sediul Ministerului  Energiei, a avut loc prima dezbatere avand ca tema <em>Strategia Energetica a Rom\u00e2niei 2016-2030, cu perspectiva anului  2050 (SEN)<\/em>. <\/p>\n<p>Reprezentantul permanent al Ligii Asociatiilor de  Proprietari Habitat este dl <strong>Radu  Corneliu Dumitrescu<\/strong>.<\/p>\n<p>In aceasta intalnire s-au prezentat echipele care  elaboreaza strategia, precum si grupele de lucru, in cel putin 2-3 dintre  acestea urmand a fi reprezentata si Liga. <\/p>\n<p>Termenul final pentru elaborarea SEN este 15  septembrie 2016.<\/p>\n<p>Am transmis urmatoarele <strong><em>observatii  (intocmite de catre dl Radu Dumitrescu) cu privire procesul de elaborare  elaborare a Strategiei Energetice Nationale 2016-2030 cu perspectiva 2050<\/em><\/strong> (SEN). <\/p>\n<ul>\n<li>Am solicitat:<\/li>\n<\/ul>\n<p>1. \u2013 includerea <strong>Ligii Habitat<\/strong> in  mai multe grupe de lucru, in special in grupele:<br \/>\n  <em>(4) \u2013 Eficienta energetica,  energie termica, cogenerare, managementul cererii de energie,<\/em><br \/>\n  <em>(5) \u2013 Guvernanta energetica <\/em><br \/>\n  <em>(6) \u2013 Securitate si diplomatie  energetica<\/em><\/p>\n<p>2. \u2013 includerea consumatorilor in temetica tuturor grupelor de lucru<\/p>\n<p>3. \u2013 analiza propunerii de a tine seama la elaborarea strategiei de un  obiectiv strategic major din perspectiva consumatorilor, respectiv obtinerea  celui mai bun raport calitate \/ pret pentru serviciile energetice oferite  consumatorilor si elaborarea strategiei plecand de la necesitatile  consumatorilor catre surse si procese si nu invers; din aceasta perspectiva am  solicitat introducerea temei protectiei termice a cladirilor (anveloparea) ca  element esential in procesul de evaluare a cererii de energie pentru locuinte;<\/p>\n<p>4. \u2013 prezentarea de raspunsuri argumentate la fiecare observatie sau  propunere de eleborare a strategiei, pentru a asigura efectivitatea si  eficacitatea consultarilor;<\/p>\n<p>5. \u2013 transparenta in elaborarea strategiei, cel putin in cadrul grupelor de  lucru, cu transmiterea observatiilor si raspunsurilor la acestea din partea  elaboratorilor startegiei catre toti participantii, in sistem agora. Am  solicitat ca prim pas transmiterea prezentarii facute la aceasta prima  consultare din 27.01.2016. <\/p>\n<p>Cu privire observatiile facute referitor la tematica si continutul strategiei  (constatand ca, din punctul nostru de vedere lipseau unele principii foarte  importante si au fost prezentate drept principii de elaborare ale SEN  subobiective si restrictii\/conditionari de elaborare a strategiei) le reluam si  le completam, solicitandu-va sa analizati si urmatoarele propuneri:<\/p>\n<ul>\n<li>O strategie energetica nu poate  avea alt scop general decat accesibilitatea energiei pentru consumatori la cel  mai bun raport calitate \/ pret, in conditiile de protectia mediului actuale si  de perspectiva, care determina o serie de directii de actiune obligatorii, la  nivelul tuturor proceselor de productie a energiei si a serviciilor energetice,  de la sursa pana la consumator.<\/li>\n<li>Deja frazele de mai sus definesc  principalele principii (concepte \/ directii majore) ale unei astfel de  strategii:\n<ul>\n<li> Calitate <\/li>\n<li> Mediu<\/li>\n<li> Sustenabilitate \n  <\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p>    Aceste trei notiuni acopera in intregime toate subobiectivee unei stretegii  energetice, care trebuie gandita si proiectata incepand de la consumator (cu  privire la evolutia necesarului de energie, a calitatii serviciilor energetice  si a accesibilitatii lor) catre sursele de energie. <br \/>\n    Trebuie abandonata mentalitatea de a pune pe plan central procesele  tehnologice si de a gandi (daca e gandit) apoi impactul la consumatori.  Necesitatile consumatorilor, inclusiv cele de protectie a mediului, trebuie sa  determine alegerea tehnologiilor si a surselor de energie. Aceasta schimbare de  mentalitate pleaca de la gandirea proceselor energetice ca parte dintr-un  ansamblu mai mare numit serviciile energetice ce pot fi oferite consumatorilor,  de tot felul. Iar in majoritatea lor serviciile energetice trebuie gandite ca  servicii economice de interes general (SEIG in continuare), dupa cum sunt  acestea deja definite de documentele Comisiei Europene, de directive si tratate  (a se vedea, intre altele, Cartea verde a SIG a Comisiei Europene din 2003). <\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Legat de rolul pe care  autoritatile publice trebuie sa il alba in sectorul serviciilor economice de  interes general, Comisia Europeana in Cartea verde a SIG spune ca este:  &quot;acela de a veghea la buna functionare a pietei si la respectarea  regulilor jocului de catre toti participantii, precum si de a garanta interesul  general&quot;. <\/li>\n<\/ul>\n<p>Iar daca vom aborda strategia energetica din aceasta perspectiva, a  faptului ca se refera la servicii energetice de interes general, trebuie sa  tinem seama in primul rand de specificul acestora, de obligatiile specifice  (descrise in Cartea verde) care sunt impuse acestor servicii. Aceste obligatii  sunt esentiale in stabilirea calitatii serviciilor si ele definesc cerintele  esentiale ale consumatorilor. <\/p>\n<p><strong>Obligatiile specifice ale SEIG,  definite de Cartea verde, cuprind:<\/strong><\/p>\n<p><strong><u>1 &#8211; Universalitatea <\/u><\/strong><\/p>\n<p>Acest concept vizeaza in primul rand  accesibilitatea serviciilor pentru toti cetatenii, care trebuie prestate la un  nivel de calitate stabilit de autoritatea competenta in mod specific ariei  comunitatii locale deservite, prin urmare si suportabilitatea de plata a  serviciilor, care este o conditie a accesibilitatii. Conceptul universaitatii  include si adaptarea serviciilor la nevoile consumatorilor, aflate intr-o  evolutie continua. Cartea verde vorbeste despre universalitate ca despre un  concept flexibil, compatibil cu principiul subsidiaritatii, el fiind pus in  aplicare de catre fiecare natiune sau comunitate locala). <br \/>\n  Cartea verde mai arata ca acest concept al  universalitatii, inteles asa cum s-a prezentat mai sus, permite raspunsul la  exigentele interesului general pe mai multe directii: calitatea serviciilor,  eficacitatea economica, progresul tehnologic, protectia mediului, transparenta  facturarii si responsabilitatea privind conturile, etc. Aplicarea conceptului  duce de asemenea la micsorarea inegalitatii sociale dintre cetateni,  contribuind astfel la coeziunea sociala. Comisia Europeana ia in considerare riscul  ca obligatiile operatorilor si drepturile utilizatorilor prevazute de conceptul  universalitatii serviciului sa ramana pur teoretice, daca nu se vor adopta  reglementari adecvate acestui sector la nivel national si local sub impulsul  directivelor europene.<\/p>\n<p><strong><u>2 &#8211; Continuitatea <\/u><\/strong><\/p>\n<p>Majoritatea acestor servicii necesita asigurarea  lor fara intrerupere pentru nevoile cetatenilor (cum sunt serviciile de  alimentare cu apa si de canalizare), sau cel putin asigurarea lor ritmica la  anumite intervale de timp (precum serviciile de salubritate, transportul in  comun). Avand in vedere ca in scopul asigurarii continuitatii serviciilor  actioneaza si interesul economic al operatorilor reprezentand marile industrii  de retea, obligatia continuitatii serviciilor devine foarte importanta, fiind  jalonata de mai multi indicatori de performanta specifici operarii serviciilor.<\/p>\n<p><strong><u>3 &#8211; Calitatea serviciului,  stabilit de autoritatea publica competenta<\/u><\/strong><\/p>\n<p>Dupa cum se sustine si in Cartea verde a SIG,  definirea, urmarirea si atingerea cerintelor de calitate ale serviciilor  publice locale stabilite de autoritatea publica competenta au devenit  elementele cheie ale reglementarii SIG. Calitatea serviciilor este stabilita de  regula de catre autoritatile locale competente, sub controlul carora este organizat  si reglementat serviciul. Cu privire la unele servicii exista deja norme de  calitate comunitare de prestare, incluzand reguli de securitate (asa cum sunt  de exemplu directivele privind calitatea apei potabile sau a apei uzate  epurate), corectitudinea si transparenta facturarii, acoperirea teritoriala a  serviciilor si protectia contra intreruperii serviciilor. Multe alte aspecte  ale calitatii serviciilor sunt reglementate la nivel local, functie de  dezvoltarea serviciilor, nivelul de calitate cerut de utilizatori si de  suportabilitatea de plata a utilizatorilor corespunzatoare nivelului de  calitate a serviciilor.<\/p>\n<p><strong><u>4 &#8211; Accesibilitatea tarifara<\/u><\/strong><\/p>\n<p>Extras din universalitatea serviciului, Cartea  verde subliniaza astfel importanta ca SIG sa fie oferite la un pr\u00eat abordabil  de catre toti cetatenii unei comunitati. Aplicarea acestui principiu contribuie  in mod substantial la coeziunea economica si sociala si micsorarea  disparitatilor. Cartea verde mai arata ca legislatia sectoriala in vigoare nu  precizeaza criteriile necesare a fi utilizate pentru a determina ca preturile  sa fie suportabile pentru toti cetatenii, apreciind ca aceste criterii vor  trebui sa fie stabilite de catre fiecare tara. O atentie deosebita trebuie  acordata grupurilor vulnerabile, cu capacitate scazute de plata. Sunt de pus in  aplicare atat mecanisme de control al evolutiei preturilor, cat si masuri de  subventionare a persoanelor defavorizate.<\/p>\n<p><strong><u>5 &#8211; Protectia utilizatorilor si  consumatorilor<\/u><\/strong><\/p>\n<p>Comisia a definit in septembrie 2000 un pachet de  principii pentru definirea nevoilor consumatorilor si utilizatorilor in acest  domeniu. Aceste principii se refera la: calitatea serviciilor, nivelul ridicat  de protectie al sanatatii si securitatii fizice din partea serviciilor,  transparenta (privind tarifele, clauzele contractuale, alegerea si finantarea  furnizorilor), alegerea serviciului, alegerea furnizorului, concurenta efectiva  intre furnizori, existenta organismelor de reglementare, dreptul la recurs, o  reprezentare activa a consumatorilor si utilizatorilor in definitia si  evaluarea serviciilor, inclusiv a diferitelor forme de plata (am subliniat ceea  ce este specific serviciilor de apa canal, care functioneaza in regim de  monopol).<\/p>\n<p><strong><u>6 &#8211; Securitatea <\/u><\/strong><\/p>\n<p>Acest concept priveste asigurarea conditiilor de viata  sanatoasa ale cetatenilor, continuitatii serviciilor si securitatii utilizarii  lor, fiind inclus si in protectia consumatorului.<br \/>\n  Faptul ca este redat si separat subliniaza  interesul acordat de Comisie acestui principiu.<\/p>\n<p><strong><u>7 &#8211; Accesibilitatea la retea<\/u><\/strong><\/p>\n<p>Acest concept este strans legat de cel al  universalitatii, reliefarea sa dovedind de asemenea importanta pe care i-a  dat-o Comisia. <\/p>\n<p><strong><u>8 &#8211; Pluralismul mass-media<\/u><\/strong><\/p>\n<p>Pentru informarea corecta a utilizatorilor este  esentiala existenta unui real pluralism al mass-mediei. Importanta pentru  democratie a acestui concept nu mai este nevoie sa fie dezvoltat.<\/p>\n<p>Intre principiile enuntate de Comisie mai intalnim,  fara a fi dezvoltate separat, principiul <strong>9 &#8211; tarifarii echitabile<\/strong> (asigurarea agalitatii de tratament, la acelasi  calitate si cantitate a serviciului, si stabilirea corecta a tarifelor, care sa  reflecte costul economic al acestora, implicit eficienta de gestionare a  acestora), al eficacitatii (exista o precupare sistematica pentru orientarea  catre rezultate la nivelul consumatorului si utilizatorului a eforturilor  autoritatilor publice), al controlului democratic, transaparentei si  responsabilitatii si concertarii factorilor implicati. <\/p>\n<p>Politicile de mediu ale UE completeaza obligatiile  specifice cu noi principii. In acest context trebuie tinut seama atat de <strong>principiile 10<\/strong> &#8211; \u00ab poluatorul plateste \u00bb, respectiv \u00ab  consumatorul plateste \u00bb, precum si alte principii si masuri foarte importante,  convergente si\/sau in aplicarea principiilor enuntate mai sus, dintre care mai  subliniez principiile: <br \/>\n  &#8211; platii consumului real al fiecarui utilizator,  prin masura asigurarii contorizarii consumului tuturor utilizatorilor, la  nivelul limitei de proprietate a fiecarui condominiu, intr-o prima etapa, dupa  care sa se treaca la contorizarea consumurilor casnice ale fiecarui apartament  din blocurile de locuinte, pe baza unor stimulente adecvate ;<br \/>\n  &#8211; cuantificarii corecte si obiective a calitatii  serviciilor.<\/p>\n<p>Astfel, fara a epuiza subobiectivele ce pot fi  incluse in cele trei directii majore, mentionam intr-o prima abordare a  problemei urmatoarele aspecte, referitor la: <strong>CALITATE<\/strong><\/p>\n<p>Nu putem vorbi de eficienta, de preturi  (accesibile) ale serviciilor energetice fara a stabili nivelul de calitate a  serviciilor energetice pentru care mecanismele pietei ar trebui sa stabileasca  preturile corecte, in conditii de maximizare a concurentei. Calitatea  serviciilor trebuie definita prin indicatori de performanta specifici, iar  strategia trebuie sa plece de la analiza acestora si de la stabilirea unui nivel  minimal al acestor indicatori. Nivelurile de calitate a serviciilor energetice  nu sunt aspecte de la sine inteles sau subintelese, ci elemente cheie in baza  carora se pot evalua toate celelalte procese necesare prestarii serviciilor  energetice. Nu vom intra aici in detaliile procesului de stabilire a  indicatorilor de performanta si nici in mecanismul de monitorizare obiectiva a  acestora, elemente care trebuie sa se regaseasca in capitolul sustenabilitate.<\/p>\n<p>Cu deosebita consideratie,<\/p>\n<table width=\"100%\" border=\"0\" cellpadding=\"0\" cellspacing=\"0\">\n<tr>\n<td width=\"50%\" valign=\"top\">\n<p><strong><em>Mihai Mereuta<\/em><\/strong><br \/>\n      <strong>Presedinte <\/strong><br \/>\n      <strong>Liga    Habitat<\/strong><br \/>\n      <strong>Asociatia    Casa Plus<\/strong><br \/>\n      Mobil 0744.751.416; <br \/>\n      Email\u02f8 <a href=\"mailto:mihai.mereuta@habitaturban.ro\">mihai.mereuta@habitaturban.ro<\/a><strong> <\/strong><\/p>\n<\/td>\n<td width=\"50%\" valign=\"top\">\n<p align=\"right\"><strong><em>Radu Dumitrescu<\/em><\/strong><br \/>\n      <strong>Consultant    Liga Habitat<\/strong><br \/>\n      <strong>Vicepresedinte<\/strong><br \/>\n      <strong>Asociatia    Casa Plus<\/strong><br \/>\n      Mobil 0743.080.710 <br \/>\n      Email\u02f8 <a href=\"mailto:conctranspresp@yahoo.com\">conctranspresp@yahoo.com<\/a><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/table>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In data de 27 ianuarie, la sediul Ministerului Energiei, a avut loc prima dezbatere avand ca tema Strategia Energetica a Rom\u00e2niei 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 (SEN). Reprezentantul permanent al Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat este dl Radu Corneliu Dumitrescu. In aceasta intalnire s-au prezentat echipele care elaboreaza strategia, precum si grupele de lucru, in [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2398","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2398","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2398"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2398\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2399,"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2398\/revisions\/2399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.habitaturban.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}