Informarea corectă, doar din surse oficiale, este foarte importantă. Cu calm, responsabilitate, toleranță și dând dovadă de solidaritate vom trece împreună și peste această situație! Numai bine vă doresc


DE 29 DE ANI – REPREZENTARE NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ A ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI DIN ROMÂNIA! ORGANIZAȚIE MEMBRĂ IUT – INTERNATIONAL UNION OF TENANTS

Observatii privind acordarea de fonduri publice pentru realizarea de bransamente si racorduri la retelele de utilitati publice

Vineri, Octombrie 30, 2020 8:47

Observatiile privesc cu precadere contradictiile introduse de:

  • art. 3 pct i) din legea 241/2006 rep,
  • art II pct 1. Din legea 7/2020,
  • OUG recent privind reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate menajere  
  • prevederile legale recente de finantare a executiei de bransamente de gaze din fonduri publice

Mentionez aici si necesitatea unei dezbateri profesioniste pe marginea acestui subiect, avand in vedere si lipsa de profesionalitate a unor dezbateri publice recente.
De exemplu, intr-o dezbatere organizata la un post de radio, in data de 21.10.2020, pe marginea finantarii publice a bransamentelor de gaze, s-au adus argumente neprofesioniste in sprijinul finantarii publice a bransamentelor de gaze, privind faptul ca inainte de 1989 statul realiza bransamentele acordand astfel gratuitati (netinandu-se seama ca statul era principalul investitor al constructiilor, si era firesc sa execute si bransamentele la constructii, ceea ce arata opusul argumentelor intervenientului, ca bransamentele si racordurile sunt accesorii obligatorii ale constructiilor, asa cum de altfel prevede in prezent si legea 10/1995 a calitatii in constructii). In aceeasi dezbatere s-au vehiculat notiuni confuze, subintelegandu-se ca bransamentele fac parte neconditionat din retelele publice, deducandu-se astfel ca e normal sa fie finantate din fonduri publice, fara a se prezenta conditia esentiala de includere a bransamentului / racordului in sistemele publice, respectiv DUPA RECEPTIA acestora. Pana la receptie, bransamentul / racordul la sistemele de utilitati constituie bunuri private accesorii aferente constructiei principale, realizarea de br /rac de utilitati depinzand de vointa proprietarului / investitorului constructiei si se executa numai la cererea acestuia, dimensionarea bransamentului / racordului fiind legata exclusiv de necesitatile constructiei.

Observatii la art. 3 pct i) din legea 241/2006 rep.

Definitia bransamentului de la art. 3 pct i) introduce elemente privind finantarea, care privesc alte capitole ale legii, legate efectiv de finantare, care spun contrariul. De altfel, aceasta definitie are numeroase alte erori, fapt pentru care va inaintam analizarea inlocuirii formularii existente cu urmatoarea forma:
i) branșament de apă - partea din sistemul public de alimentare cu apă care asigură legătura dintre rețeaua publică de distribuție și rețeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branșamentul deservește un singur utilizator. (1) Părțile componente ale unui branșament se precizează în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare. Dupa receptie (2) , prin prevederile contractelor de furnizare, branșamentul, până la contor, inclusiv căminul de branșament și contorul, trec in gestiunea operatorului, , indiferent de modul de finanțare a execuției. Finanțarea execuției branșamentului se asigură de  utilizator, cu exceptia cazurilor sociale prevazute de lege (3). Amplasamentul căminului de branșament se stabilește la punctul de delimitare al instalațiilor, de regulă la limita de proprietate a utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietății și numai în baza unei documentații avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea și individualizarea consumurilor la nivel de unitate individuala de proprietate / apartament se fac prin montarea repartitoarelor de costuri. Cheltuielile aferente separarii si individualizării consumurilor sunt suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligația montării contorului principal de branșament la nivelul limitei de proprietate;

Observatii la art II pct 1. Din legea 7/2020

Acordarea de fonduri publice pentru executia de racorduri consider ca este o masura nelegala, neeconomica si neoportuna, dupa cum voi explica in detaliu mai jos. Astfel, OUG criticat (ca si modificarea adusa de legea 7/2020 prin art II, pct 1) nesocoteste o realitate esentiala, aceea ca un racord (sau un bransament) poate deveni bun public numai dupa executia si receptia sa (intre altele, vezi art. 27 al. 8 din legea 241/2006 rep., etc), pana la receptie constituind instalatie eferenta constructiei principale (cladiri rezidentiale, institutii publice sau cladiri industriale sau comerciale), fiind obligatia investitorului / proprietarului sau reprezentantului acestuia de a o finanta, aspect pus in evidenta si de majoritatea prevederilor Legii 7/2020, respectiv ale art. 22 lit. b), f) si i) si ale art. 27 lit. g) si h) din legea 10/1995 precum si a restului prevederilor legii 50/1991. Astfel, modificarea eronata adusa de art II pct 1. Din legea 7/2020 este justificata de, citez: în considerarea drepturilor legale de care beneficiază operatorul de rețea”. Aceste drepturi apar insa numai dupa investitie, dupa realizarea bransamentului / racordului, respectiv dupa receptia acestora! Prin urmare nu exista vreun drept legal al operatorului de a realiza un bransament / record nou, ci numai de a gestiona bransamente si racorduri existente, dupa receptionarea lor. Mai mult, dreptul de racordare, cerinta de racordare si dimensionarea racordului le au doar proprietarul imobilului sau reprezentantul acestuia, nu autoritatea publica sau operatorul. Prin urmare, a executa un racord din bani publici este o solutie gresita (pana la receptie racordul este o instalatie privata), netehnica si neeconomica, intrucat fara cererea consolidata a viitorului utilizator proiectarea si dimensionarea racordului este lipsita de date esentiale, fiind mult mai costisitoare redimensionarea si refacerea proiectului. Exceptia o reprezinta persoanele cu venituri scazute prevazute de art. 12 (1) lit n) din Legea 241/2006 rep., situatie in care autoritatile publice locale pot finanta executia bransamentului / racordului, dar numai in baza cererii viitorului utilizator.

Observatii la OUG privind reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate menajere  si prevederile legale recente de finantare a executiei de bransamente de gaze din fonduri publice

Definitia privind racordul de canalizare (implicit si privind bransamentul de gaze) de la punctul de delimitare și preluare contine de asemenea o mare eroare, prin lipsa precizarii esentiale cu privire la faptul ca un racord (ca si un bransament, de altfel) poate apartine sistemului public NUMAI DUPA RECEPTIE!
Pana la receptie bransamentele / racordurile apartin constructiei fiecarui imobil si se realizeaza corect numai la cererea proprietarului care doreste sa devina utilizator, iar dimensiunea bransamentului / racordului depinde de continutul cererii, respectiv de necesarul de alimentare cu apa potabila sau de necesarul de evacuare a apei uzate corespunzatoare constructiei.
Din aceste motive, finantarea si executarea de bransamente si racorduri fara o cerere consolidata (declaratie notariala sau acordarea unui avans pentru proiectare si avize) de la un proprietar/investitor este inadmisibila:
- din punct de vedere legal - in primul rand se incalca dreptul proprietarului de a decide daca se racordeaza sau daca adopta alte solutii inteligente de evacuare si tratare a apelor uzate ce nu presupun racordarea, iar in cazul racordarii se incalca dreptul exclusiv al proprietarului de a stabili nevoile de evacuare a apelor uzate, din care decurge dimensionarea racordului; in al doilea rand, pana la receptie bransamentele si racordurile sunt bunuri private, pentru care obligatia de finantare este a proprietarului;
- din punct de vedere tehnic - a dimensiona un racord fara o cerere de necesar de evacuare ape uzate din partea proprietarului este o mare eroare, generatoare de deficiente de calitate a serviciului si costuri suplimentare pentru operare;
- din punct de vedere economic – a realiza racorduri fara cererea consolidata a proprietarului si cu incalcarea libertatii sale de a alege solutia de evacuare si tratare a apelor uzate, afecteaza utilitatea demersului, existand déjà multe localitati cu retele stradale de canalizare si fara utilizatori racordati, care au ales solutii independente de evacuare si tratare a apelor uzate la standardele legale. Un proprietar poate sa aiba surse proprii de apa de calitate, eventual cu tratare locala, precum si evacuare si tratare a apelor uzate la nivelul cerintelor legale. Obligatia de racordare la retelele de canalizare prevazuta de lege priveste doar situatiile in care imobilul amplasat pe strazi dotate cu retele de canalizare nu este dotat cu instalatii de epurare conforme cu prevederile legale. Dar aceasta obligatia legala nu a fost pusa in aplicare, motiv in plus de a constata lipsa de fundamentare serioasa a OUGi, fara studii si analize serioase ale cauzelor situatiei reale!
De aceea, promovarea de investitii publice pentru realizarea de bransamente / racorduri fara ca prealabil sa existe cererea consolidata a proprietarilor posibili utilizatori conduce inevitabil la dotari incorecte si la pierderi financiare pentru autoritatile publice locale si operatori, intrucat pe langa faptul ca apar atat supradimensionari ale bransamentelor in care contoarele nu sesizeaza debitele mici, cat si subdimensionari, generatoare de reclamatii privind lipsa de presiune la apa ori infundari dese ale evacuarii in cazul apelor uzate, exista si posibilitatea refuzului justificat al bransarii sau racordarii.
Prin urmare OUG nesocoteste drepturilor cetatenilor de a decide de a nu se racorda, daca au dotari care evacueaza apa uzata menajera la standardele legal, nesocoteste faptul ca pana la receptie racordul apartine constructiei private si este un bun privat, nesocoteste totodata cerintele firesti privind nevoile proprietarilor si nesocoteste obligatia de a finanta racordul aferent constructiei sale.
O observatie colaterala priveste solutiile strategice privind serviciul public “inteligent” alternativ pentru procesarea apelor uzate, care desi contin enunturi ale unor principii valoroase, acestea nu se regasesc aplicate prin OUG, astfel:

  • nu se poate vorbi serios de solutii de serviciu public “inteligent” alternativ pentru procesarea apelor uzate, in afara unei strategii de ansamblu a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare. A vorbi de “strategii locale de serviciu public inteligent alternativ” fara studii si strategii pe ansamblul serviciilor publice de canalizare contrazice principiul firesc enuntat chiar de OUG, respectiv, citez: ”coordonarea proiectării și execuției lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepție unitară și corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților și de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mediu
  • despre ce fel de coordonare si conceptie unitara se poate vorbi aici, fara a analiza cauzele tehnice si economice pentru care anumite zone din localitati sau chiar localitati intregi au oportunitati mai reduse de infiintare de retele publice de canalizare si unde solutiile alternative locale pot fi mai eficiente, bazate in special pe construirea de catre proprietari de fose septice si evacuarea periodica a apelor uzate prin vidanjare si transport la statiile de epurare zonale de catre operatorul local/ regional, ca parte a serviciului de canalizare?
  • despre ce fel de conceptie unitara putem vorbi atata timp cat evacuarea apelor uzate din gospodarii prin vidanjare si transport la statiile de epurare este practicata de firme ale unor potentati locali si nu de operatorul regional/local, ca parte a serviciului public de canalizare, situatie care genereaza nu numai costuri incorecte pentru utilizatori, dar si mari probleme de mediu, intrucat aceste firme de vidanjare nu respecta obligatiile de serviciu public specifice acestor servicii, incalca norme elementare de protectia mediului pentru profit, lipsind implicarea serioasa a institutiilor abilitate sa rezolve legal astfel de probleme?
  • despre ce fel de coordonare si conceptie unitara se poate vorbi atata timp cat strategiile de dezvoltare a serviciilor de canalizare nu au avut in vedere ansamblul serviciilor de canalizare, care cuprind, pe langa evacuarea si transportul apelor uzate si evacuarea apelor pluviale, domeniu neglijat grav de strategii si investitii, cu mari si grave efecte asupra calitatii si eficientei serviciilor de canalizare, stiute fiind disfuntiile serviciilor de canalizare la ploi usoare si costurile suplimentare generate de lipsa unor retele adecvate de evacuare a apelor pluviale, atat cu privire la operarea si intretinerea retelelor de canalizare, cat si cu privire la functionarea statiilor de epurare, disfunctii si cheltuieli datorate utilizarii pentru evacuarea apelor pluviale a retelelor de canalizare proiectate exclusiv pentru ape menajere, utilizare imposibil de stopat in lipsa retelelor de evacuare a apelor pluviale, care nu au fost gandite, strategic, a fi dezvoltate concomitent si corelat.

Rezumand, prevederile prin care bransamentele si racordurile de utilitati publice se finanteaza de catre autoritatile publice locale sau de catre operatori vin in contradictie cu:
- particularitatile specifice serviciilor de utilitati precizate de art.1 al (4) lit i), k) si l);
- prevederile art. 12 al (1) lit n) din legea 241/2006 rep, care arata ca autoritatile publice locale pot finanta realizarea de bransamente doar in cazurile sociale asa cum sunt definite de lege (de unde rezulta cu claritate ca restul utilizatorilor / proprietarilor / investitorilor au obligatia de a finanta realizarea de bransament si racorduri);
- principiile finantarii serviciilor de utilitati de la de la art. 43 din legea 51/2006 rep, privind obligatia operatorilor de acoperire integrala a cheltuielilor necesare serviciilor prestate;
- prevederile privind obigatiile investitorilor de la art. 22 pct. b), f) si i) si privind obligatile proprietarilor de la art. 27 pct. g) si h) din legea 10/1995 privind calitatea in constructii introduse de Legea 7/2020, care intaresc obligatiile investitorilor si proprietarilor de a finanta si realiza bransamentele la utilitati si prevederile legii 50/1991 cu privire la obligatiile investitorilor / proprietarilor de imobile de obtinere a autorizatiei de construire, pentru care, intre altele, este necesara prezentarea actelor ce dovedesc dreptul de proprietate;
- precum si, intre altele, principiile si legile nediscriminarii, fiind discriminatoriu in raport cu utilizatorii existenti ca sa fie alocate pe viitor fonduri din taxele si impozitele acestora pentru investitii private (cum sunt bransamentului / racordului pana la receptie) catre utilizatori care vor fi scutiti nejustificat de plata bransamentului / racordului, iar introducerea in taxe sau tarife a acestor costuri constituie de asemenea o discriminare.

Avand in vedere cele expuse, solicitam analizarea argumentelor de mai sus si revizuirea prevederilor legale prin care bransamentel si racordurile se finanteaza din fonduri publice, cu exceptia cazurilor in care se impun ajutoare sociale pentru familiile şi persoanele singure care au media veniturilor băneşti nete lunare sub salariul minim brut pe ţară garantat la plată pe membru de familie.

RADU CORNELIU DUMITRESCU

Reprezentant Liga Habitat în Consiliul Consultativ ANRSC
Vicepreședinte Asociația Casa Plus



 

1 S-a eliminat si fraza “În cazuri bine justificate și atunci când condițiile tehnice nu permit altă soluție se poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin același branșament” care produce multa confuzie cu privire la definitia utilizatorilor individulai si bunei gestiuni a operatorului, eliminand totodata confuziile proprietarilor de unitati individuale din condominii care vor sa aiba statut de utilizator independent, nesocotind statutul lor de coproprietari ai unei proprietati comune indivize. Modificarea este necesara si pentru corelarea definitiei br/rac cu prevederile art. 28 (1) si (2) din Legea 241/2006 rep., prin care contractele individuale din condominii se pot realiza numai dupa realizarea de bransament propriu al unitatii de proprietate individuala.

2 Bransamentul /racordul trec in gestiunea operatorului numai dupa receptie, inainte de aceasta fiind lucrarea utilizatorului corespunzatoare necesitatilor acestuia si aferenta imobilului sau, executata in baza cererii sale, avizelor operatorului si autorizatiilor de construire. Propun eliminarea frazei cu trecerea gratuita a unui bun privat in bunurile publice ale UAT, intrucat incalca prevederile art. 44 al (3) din Constitutie. Consider adecvata formularea concesionarii br / rac catre operator, pentru gestiune eficienta si asigurarea securitatii serviciilor, obligatie ce se va include in contractul de furnizare.

3 Avand in vedere prevederea art. 12 (1) lit n) si art. 27 al. 8 din legea 241/2006 rep, fraza privind finantarea ar trebui  eliminata din definitie si prevazuta la capitolul V privind finantarea serviciilor.

Citiri : 221 |